Traim intr-o lume cu DEFLATIE ascunsa
Poate gresesc, poate nu. Dar, tot mai mult imi intaresc convingerea unei deflatii partiale insa reale, pe pietele monetare mondiale. Statele care nu se vaicaresc, ca niste “babe ploate” anunta constant si economistii “observatori” dintre care fac si eu parte, raman in mod perpetuu consternati de scaderile ratelor dobanzilor de politica monetara ale bancilor centrale.
Ca sa ma inteleg, am cautat definitia deflatiei, din nou, nu stiu a cata oara!?
Si uite, una care imi place: „Deflaţia este un fenomen economic care reprezintă opusul inflaţiei, caracterizat prin scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor. Acest fenomen are consecinţe asupra unei economii naţionale la fel de grave ca şi inflatia. El poate fi determinat, în principal, prin reducerea masei monetare şi a creditului. Potrivit lui Barro,[necesită citare] deflaţia reprezintă o scădere a indicelui general al preţurilor într-o perioadă de timp. Deseori, deflaţia este cauzată de o reducere a ofertei de bani sau de o restrângere a creditului. Deflaţia poate fi de asemenea cauzată de o restrângere a cheltuielilor, fie din partea guvernului, fie din partea agenţilor economici, sau a investiţiilor dintr-o economie. Deflaţia are de multe ori ca efect creşterea numărului şomerilor, întrucât cererea de bunuri şi servicii în economie scade, pe fondul deficitului de lichidităţi.”
Link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Defla%C5%A3ie
Ingeniozitatea creatorilor de “bani noi” a ajuns la limita, fondurile de investitii, hedge-urile, brokerii off-shore parca nu mai fac fata, real, la necesarul de bani si se injosesc zilnic cautand noi “surse”, te miri pe unde pe aceasta planeta. De curand am fost “tatonat” de un broker offshore, cu sediul in Japonia, cu capital investitional englez, fiind sfatuit sa investesc pe piata americana, cumparand actiuni la o companie de stat , ghici de care: chineza…
Decapitalizarea bursiera a companiilor din statele cu potential economic ridicat, fostele G7-G8 si extensiile lor, parca vine ca o reactie normala de reajustare a capitalului bursier in favoarea companiilor din Asia, zona cu cea mai mare crestere economica, din ultimii ani, asta pe de o parte. Iar, pe de alta parte disperarea este atat de mare dupa fonduri, incat parca nici razboaiele si praduirea economica a statelor perdante nu mai este de ajuns. Lumea sta intr-o disperare perplexa, in care agresivitatea se transfera de pe frontul de lupta, in razboaie economice – pe hartie, imi aduc aminte de o carte citita in studentie, scrisa de Philippe Labarde si Bernard Maris – Doamne, ce frumos e razboiul economic!
In spatele disperarii si a perplexitatii sta in fapt, incapacitatea de intelegere a fenomenului, eu cred ca traim o vreme a reajustarilor, a justei, dar “salbaticei” repozitionari a capitalului, acolo unde este, se produce, se construieste, se gandeste si se fac lucrurile bine.
Totodata sunt convins de faptul ca populatia globala, in genere este nepregatita si needucata, pentru vremurile in care traieste.
Statul ca formator principal, de caractere, nu facut decat sa amputeze in mod sistematic, simturile native, intuitia si libera initiativa, a creeat birocratii excesive, pentru a justifica existenta unei “armate fictive” de functionari, care nu trebuie sa faca decat, ce li se zice, 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana. Totul in virtutea unei protectii sociale mascate, si sunt convins, nenecesare. Incapacitatea de viziune a politicului, in factorul decizional. Eterna problema a directiei, avem directie, dar nu avem sens. Investii aiuristice, pur si simplu prostie. Prostia este un mai mare pericol decat coruptia. Coruptia nu isi gaseste locul langa inteligenta, ci doar cel mult, langa smecherie si atat. Si acest lucru a devenit un ingredient constant al fenomenului global.
Putem observa aceste lucruri cu ochiul liber, atata vreme cat stam detasati de miez. Pentru ca miezul lucrurilor se misca, economia mondiala sufera de boala “ browniana”, particulele se misca haotic, dar totul este intr-un mediu controlat. Inevitabil, exista dilatari si contractari ale mediului economic, acum traim o stare de contractie. Asadar, cred ca traim deflationist.
Capitalul atat de necesar, consumului, vietii de acum, in general, are caracteristici totale de opacitate, asa este si trebuie luat ca atare.
Criza mondiala se va dilata, in conditiile in care economia se va contracta constant, in urmatorii ani. Cred cu convingere in un nou val al crizei, in servicii si mai apoi in varful de lance al acestora, Asigurarile.
Solutia este simpla dezvoltarea zonelor independente economic, de normele si valorile capitalismului standard. Ele exista si sunt la tot pasul, langa noi.
Apoi, Doamne ajuta! Sa observam cu calm ce, va urma..
Audi, vidi, sile!
Reghin, 25 noiembrie 2009 Ec.Suciu Lucretiu Sorin
